Mirosi a moarte si a scrum
Pasesti cu gratie prin fum
Si sorbi de pe-al meu chip uimirea.
Apropierea ma-nspaimanta
Si simt cum frunzele uscate
Ma inconjor, ma dau in spate,
Iar incruntarea-ti ma framanta.
Degetele-ti lungi sunt arse
Intinse mult, spre a mea fata
Incep sa-ti simt suflul de gheata
Prin narile de viata stoarse.
Imi plec genele ultima oara
Cu chipul tau ramas in minte;
Te las sa ma domini, cuminte
Stiu ca nu vreau, o sa ma doara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu